
Rainbow Six SIEGE Review (PS4): examenul tau de intrare in SAS (Video)
Sunt sigur ca pana acum v-ati dat seama cam care e pozitia mea fata de shootere, in special daca sunt tactice si nu au super poveste ca Mass Effect sau Halo. Ei bine mi-am calcat pe inima si am jucat Rainbow Six Siege, un FPS tactic de la Ubisoft din seria lui Tom Clancy. Lansat pe PS4 in decembrie anul trecut, titlul ar putea fi folosit lejer la examenele SWAT si SAS, pentru ca e o simulare excelenta.
Inspirat de organizatiile counter terrorist reale si situatii ce implica ostatici sau un avion deturnat, jocul are un aspect multiplayer central si un mod campanie care va familiarizeaza cu mecanicile de joc. Veti putea juca cu forte de la SWAT, Spetznaz, Polizei sau SAS, fiecare cu propriul loadout, armuri, veste antiglont, echipamente si arme.
Aproape ca ma simt nedrept cand numesc acest joc un FPS axat pe multiplayer, pentru ca tactica e cheia aici. Desi nu suntem inca in universul high tech din Modern Warfare, folosim tehnologii noi, precum robotei in forma de cilindru pe care ii trimitem sa faca scouting inainte sa luam cu asalt un avion, ambasada sau banca ocupata de teroristi.
Vom putea face rapel de pe cladire, sa ne coordonam cu celelalte forte din echipa si cu siguranta nu exista loc de pistolar singuratic aici, munca in echipa fiind vitala. Subliniez faptul ca Siege nu are poveste sau o campanie propriu zisa, desi cumva Ubisoft a convins-o pe Angela Bassett din American Horror Story sa fie vocea si fata care va ghideaza in tutoriale.
De remarcat faptul ca Siege e probabil shooterul cu cele mai putine impuscaturi din istorie, fiecare glont fiind calculat la nivel tactic. Veti pune incarcaturi explozive, sparge pereti metalici, dinamita intregi etaje si pune sarma ghimpata pe scari, incercand sa opriti agresorii sau sa intrati peste ei. Senzatia de puls care creste atunci cand mai ai 20 de secunde si vin vizigotii peste tine si trebuie sa pui ziduri metalice la fiecare usa e unica, adrenalina pura.
Aici nu exista respawnare, nu exista viata care se regenereaza, aici nu ne jucam. Daca joci bine SIEGE, poate ai un viitor la academia militara. E atat de simplu! Aici nu ne jucam cu ostaticii, nu putem lasa unul sa moara, ca asta e, asta nu e Far Cry. Fiecare camarad cazut inseamna cu 20 sau 30% mai putine sanse sa terminam misiunea cu bine si oricat de OP ai fi cand ramai singur contra a 3-4 inamici in multiplayer poti uita de victorie.
Rambo e inutil aici si nu are rost sa facem running and gunning, ci trebuie sa planuim, sa gandim, sa respectam strategiile si sa luam in calcul si ce fac coechipierii. Lucrurile devin claustrofobe si haotice in nivelul tubular din avion, unul dintre cele mai grele incercate de mine in zona pregatitoare. Am fost surprins de cat de multa libertate ofera Ubisoft cand vine vorba de distrugerea mediului din jur.
Practic orice perete poate fi spart de o incarcatura exploziva, deci pericolul vine de oriunde. Am primit peste o duzina de harti aici, foarte bine desenate si cu grafica excelenta. Revenind la modul single player, misiunile se numesc aici Situations si sunt 11 la numar. Marea problema e ca trebuie sa le infruntati singuri, fara coechipieri, cu HP limitat si fara a cunoaste chiar la perfectiune mecanicile jocului.
Chiar daca jocul e distractiv, senzatia de progres e minuscula. Chiar daca termini 10 meciuri consecutive de PVP cu saliva la gura si pupila marita, tot o sa fii la nivelul 2 sau 3 si vei debloca ranked PVP de abia la nivelul 20. Intre timp poti aduna Renown, adica un currency al jocului, folosit pentru a cumpara noi atasamente, skinuri pentru arme si noi Operators, adica personaje.
Unii sunt badass cu un scut urias si casca cu vizor, plus o mitraliera cat casa, altii sunt rusnacii tipici cu sniper si pachetul de tigari fara filtru pitit in uniforma. Desi am spus ca varietatea hartilor e OK, sincer vorbind se cam repeta aceleasi 3-4 harti la fiecare ciclu de sesiune multiplayer, ceea ce e enervant.
Controlul, crosshairul si vederea inamicilor si a partenerilor prin ziduri sub forma de siluete luminate sunt excelent implementate si de mult nu am mai vazut arme care sa arate atat de bine. Rata de tragere, reculul, cantitatea de munitie si scope-urile sunt randate si emulate din viata reala perfect si desi nu am tras cu arma vreodata, nu cred ca ma voi apropia mai mult de fenomen in realitate decat am facut-o in SIEGE.
In concluzie Tom Clancy’s Rainbow Six Siege e mai mult decat un joc, decat un FPS si un titlu multiplayer: e examenul tau de intrare in militarie, intrare in SWAT si SAS. Daca esti prea bun in acest joc ai putea sa iti pui intrebari daca ai acel ceva pentru a fi un mercenar de cariera. Ii acordam o nota de [usr 9]






















