Punch Club Review (iOS): Rocky Balboa, Teenage Mutant Ninja Turtles si Double Dragon date prin blender (Video)

Ati cerut de multe ori recenzie pentru jocul Punch Club, asa ca m-am confirmat si mai jos gasiti si reviewul sau video. Avem de-a face cu un titlu foarte original, cu grafica pixel art si cu elemente preluate din multe titluri, de la Teenage Mutant Ninja Turtles, la Double Dragon si putin din mitologia lui Rocky Balboa.

Jocul costa 5 euro si il gasiti in App Store. Pornim la drum ca un boxer amator antrenat de un batran pe care nu putea decat sa-l cheme decat Mick si cu o poveste de dragoste cu o fata pe care o cheama Adrian. Jocul are o grafica patratoasa si retro, care ar fi aratat excelent si pe o consola Nintendo de acum 15 ani, dar arata bine si pe PC.

Ca o mentiune secundara am testat jocul pe iOS, in cazul in care va intrebati. Lazy Bear Games ne ofera aici sansa de a administra programul zilnic al unui boxer amator si decizile sale in viata, in vreme ce avem si un skill tree de deblocat. Exista referinte aici garla la titluri clasice, de la Fight Club si Street Fighter la Teenage Mutant Ninja Turtles, Rocky si multe altele.

Boxerul nostru porneste falit si trebuie sa isi ia un job, care ne va aduce bani, dar ne va face sa pierdem timp. Vom avea cateva statistici vitale de monitorizat. Trebuie sa fim cu ochii pe ceas, apoi pe viata, hrana, stare de spirit si energie. Apoi vin cele 3 statistici vitale sportive: forta, rezistenta si viteza.

Ele vor creste atunci cand va antrenati fie prin calistenice pe covorasul din garaj, fie la sala de fitness, unde platiti 10 dolari pe sesiune. La finalul fiecarei zile se trage linie si mai pierdeti o parte din punctele sportive, deci trebuie sa aveti mare grija ce aspect antrenati. Aici intervin 3 abordari pe care le puteti adopta in skill tree: Tiger, Bear sau Turtle.

Tiger se bazeaza pe agilitate, Bear pe forta si Turtle are nevoie de rezistenta. Eu am mers pe Bear, neglijand viteza si rezistenta in favoarea unui pumn puternic, care sa ia foarte multe hit points in lupte. In privinta banilor, va trebui sa munciti pentru a plati sala si pentru a manca, dooh! Cateva ore de munca la livrat pizze va aduc 30 de dolari, dar pe santier puteti obtine ceva mai multi bani, desi acea munca va va manca starea de spirit si timpul rapid.

Luptele nu va ofera deloc control asupra lor si tot ce puteti face e sa asociati abilitati unor sloturi goale. Unele au de-a face cu agilitatea, sarirea unei ture de lovituri, Uppercut, croseu ultra dur sau un paraj excelent. Fiecare lupta va aduce puncte speciale galbene pe care le cheltuiti in cadrul skill tree-ului pentru a debloca noi abilitati.

Luptele sunt turn-based si foarte matematice, contand statisticile fiecarui luptator mai mult decat orice altceva. Exista si un procent de noroc, asociat cu sansa ca lovitura sa ajunga la barbia adversarului, dar de obicei am avut noroc la luptele mele. E fascinant cate variabile au inghesuit creatorii jocului in acest titlu.

Trebuie sa stai mereu cu creierul ager, luand in calcul faptul ca ai nevoie de bani, timp si mancare, de antrenament si un management cat mai bun al evolutiei. Mancarea inseamna de obicei fripturi de 20 de dolari, dar si pizza de 9 dolari de la un simpatic indian de la supermarket. Puteti comanda si pizza la restaurantul la care le livrati si sa duceti mancarea si unor personaje dubioase, precum niste crocodili din canal.

La un moment dat mai gasim o sursa de venituri sub forma unor lupte pe bani, dar exista si un Fight Club in spatele unui bar, unde un nene numit Tyler va invata sa va autodistrugeti. Cand personajul principal oboseste el va trebui sa si doarma, iar in vreme ce dormiti scade meterul de foame. La un moment dat va inhaiti cu Roy, un culturist care adora sa bea bere si sa stea pe sezlong, ceea ce mai recupereaza stare de spirit si viata.

Punch Club e un mamut al grindingului, dar pot zice ca odata ce v-ati stabilit prioritatile si surse solide de bani si antrenamente, veti intra intr-o rutina clara si placuta. Povestea a evoluat intr-un mod placut si surprinzator, au aparut mafioti, un pandantiv magic, crocodili mutanti si tot soiul de alte complicatii. Grafica in stil pixelart ma arunca fix la inceput de ani 90 si luptele arata excelent, chiar si pentru fanii Street Fighter pretentiosi.

Harta pe care calatorim e complexa si exista foarte multe locuri de deblocat. In fundal se aude muzica tipica chiptune, pe care o gaseam pe tonomatele de la inceputurile gamingului din Romania si desi melodiile nu au farmecul de sonerie polifonica din Contra, nu sunt nici foarte departe. Am apreciat foarte mult acest joc, unul dintre putinele care ofera o experienta strategica casual si reusita.

Initial jocul e putin stresant si frustrant, dar odata ce ii prindeti ideea o sa il adorati. Ii acordam un [usr 9.5].