
The Last of Us Part 1 (review): clasicul revitalizat pe PS5, dar oare era nevoie?
The Last of Us Part 1 este a treia iteraţie a jocului TLOU, de când acesta a fost conceput, mai bine de 9 ani. Acesta a fost dezvoltat de Naughty Dog şi publicat de Sony Interactive Entertainment ca joc exclusiv. Acum ajunge pe PlayStation 5 si gasiti impresii mai jos.
Şi-a făcut apariţia iniţial pe consola Playstation 3, unde la momentul respectiv a împins limitele tehnice ale acesteia, un lucru de lăudat din partea developerilor. Spunem că este ceva de lăudat, pentru că procesorul custom Cell cu care venea consola avea o arhitectură problematică pentru developeri, fapt pentru care multe titluri muli platform din acea perioadă rulau şi arătau o idee mai bine pe consola rivala Xbox 360.
După un an jocul a fost remasterizat pentru următoarea generaţie şi anume pentru PS4 unde a venit cu schimbări, nu majore, dar sesizabile, cum ar fi texturi mai arătoase, de o rezoluţie mai mare şi chiar cu un upgrade de framerate la 60FPS.
Unii ar spune că acest parcurs ar fi fost suficient, dar Naughty Dog împreună cu Sony s-au gândit că o actualizare la “next gen” ar îmbunătăţi şi aş zice chiar definitiva experienta jucătorilor cu acest titlu fenomenal. Acest gând a apărut în momentul în care developerii au recreat scene din primul joc pentru The Last of Us Part 2 şi au fost uimiţi să constate cât de bine arată.
Prezentare şi performanţă
Ca să eliminăm orice confuzie, jocul este şi se prezintă ca şi un remake. Asta înseamnă că a fost refăcut complet pentru noua generaţie, folosind engine-ul lui TLOU2, şi am spune noi că împărtăşeşte ADN chiar şi cu Uncharted 4.
Desigur se poate vedea de la o poştă că baza jocului original este acolo, atmosfera este şi ea ca în primele versiuni, dar aș spune că diferenţa de la versiunea precedentă, cea remasterizata pentru PS4 este una notabilă.
Avem de-a face cu texturi refăcute, modelele personajelor care au fost şi ele reconstruite, fapt ce accentuează expresivitatea personajelor, animaţii mai fluide, efecte îmbunătăţite, per total o experienţă nouă şi modernă. AI-ul tuturor personajelor a fost şi el îmbunătăţit, dar care nu face jocul mai greu, pur şi simplu îl face mai natural.
Cele mai notabile schimbări sunt cele de foliaj, adică densitatea vegetaţiei şi iluminarea care acum oferă o prezentare mai naturală a jocului. Ţinem minte că în versiunile anterioare, iluminarea jocului avea o uşoară înclinaţie spre “rose gold”. Un aspect, care sincer, nu ni s-a părut niciodată deranjant, dar care a fost schimbat acum şi parcă reîmprospătează şi înviorează feelingul general al lui The Last of Us Part 1.
Pe partea de schimbări, găsim şi o selecţie destul de variată de performanţă:
- Fidelity Mode – 4K@30FPS
- Performance Mode – 4K Dinamic@60FPS
- VRR Fidelity Mode – 4K@40FPS
- VRR Performance Mode – 4K Dinamic@60+FPS
- Performance Mode – 1440p@60FPS
Din păcate, nu este implementată nici o formă de Ray Tracing, dacă cumva vă întrebaţi, deşi nu cred că era neapărată nevoie. Lumina “Baked in” face o treabă bună, cum am mai menţionat şi probabil această opţiune ar fi adăugat un performance hit considerabil şi într-un final nu ar fi meritat. Mi-e greu să cred că Naughty Dog nu s-a gândit deloc la acest aspect.
Alte îmbunătăţiri, bune de notat sunt făcute la capitolul accesibilitate, cum ar fi un mod “high contrast “ făcut special pentru persoanele cu o vedere limitată. Găsiți mai multe detalii aici.
Story
Mulţi dintre voi sunt probabil familiarizaţi cu povestea jocului, aşa că nu o să intrăm în detaliu şi nici în spoilere.
The Last of Us Part 1 poate părea la prima vedere un joc generic, cu zombii, lucru ce nu poate fi mai departe de adevăr. Este o capodoperă de joc cu o poveste interesantă, un pacing foarte bun şi un gamplay ce poate fi descris ca action adventure/3rd person shooter.
Acţiunea se petrece într-o lume ce se împarte în oameni infectaţi ce se transformă în zombies de tot felul, de la runners, stalkers, clickers, până la bloaters şi supravieţuitori controlaţi de armată. Personajul principal, Joel, parcurge o călătorie plină de tensiune, crimă şi chin, împreună cu o adolescentă care pare a fi cheia rezolvării tuturor problemelor.
Jocul prezintă şi elemente “light” am spune noi, de survival care include colecţionarea unor şuruburi ce ajută la upgrade-ul de arme.
Concluzie
Cea mai apăsătoare întrebare, în cazul lui The Last of Us Part 1, este dacă merită a fi cumpărat. O altă întrebare ar fi şi pentru cine este acest joc, de ce se afla la a treia iteraţie.
Modernizarea acestuia îl face uşor de recomandat noilor generaţii de jucători, care nu au apucat să joace deloc acest titlu dar şi celor care nu au apucat deloc să îl încerce pe nici o consolă până acum şi celor care, că în cazul meu, au parcurs o parte din joc în trecut şi au uitat să îl termine.
Dacă priveşti din depărtare diferenţa de la versiunea remasterizata la cea refăcută este destul de mică şi nu ştim dacă era necesar acest upgrade, dar este aici şi este o recomandare uşoară de făcut.
Go get it now!









