Turbo League Review (Android): Clona, dezamagire, frustrare (Video)
Nu prea ma omor dupa proferat injuraturi si nervi in recenzii, dar Turbo League a scos ce era mai rau din mine. Ideea unei clone de Rocket League pe mobil suna bine si nu e ca si cum producatorul trebuia sa faca vreun GTA totusi… si tot a rasolit-o. Aceasta slaba scuza de joc a venit moka pe Android si iOS in decembrie si ne-a oferit rateu dupa rateu dupa rateu.
Fix cand incepeam sa ii gasesc niste calitati care sa il salveze mai aparea un bug. E pacat, pentru ca jocul are potential si nu cred ca mai exista un titlu de fotbal cu masini in Play Store la ora actuala, deci nisa de clone Rocket League e goala. Turbo League are o grafica bunicica, dar il omoara controlul slab implementat si lipsa de content.
Avem doar o masina la dispozitie, iar pentru restul trebuie sa scoatem bistarii. Doar 2 arene ne stau la dispozitie si putem alege intre gameplay solo sau multiplayer. E bizar ca daca alegem serverul stam mai mult sa ne conectam, decat daca dam Go direct. In modul Solo putem sa tragem la poarta, sa ne antrenam sau sa jucam un meci de proba, nu ca asta ar fi cumva distractiv.
Controlul e simplu la prima vedere, cu sageti pentru inainte/inapoi, dreapta/stanga , dar cumva parca masinea mea are o traiectorie si mingea mereu, dar mereu alta. Pur si simplu nu se intersecteaza niciodata. Veti petrece o buna parte din cele 3-4 minute pe care le are meciul pastrand posesia undeva in fata unei porti ratand lamentabil sa trageti la poarta sau sa placati adversarul.
Fizica e ridicola si masinile zboara ca niste cutii de chibrituri la cea mai mica lovitura. Nu avem arme, nu avem powerupuri, nu avem decat un NOS amarat, care e limitat la 99 de unitati si apoi trebuie sa platiti. Pe langa navigarea directionala, putem si sari si sa reorientam masina daca ne da cineva cu rotile in sus. Undeva in sinea mea mai exista o licarire de speranta pentru control si anume reglajul din meniuri, unde umblam la sensibilitate, control tilt sau touch si alte optiuni.
Apoi exista probabil si potentialul de a folosi un controller in tandem cu telefonul, ceea ce recunosc ca nu am facut, dar nici nu am vazut alti gameri reusind asta. Si daca reusiti sa va adaptati la controlul infernal, ramane si problema cu camera, care se suceste fix cand erati gata sa dati un gol ca Messi. Am vazut si faze foarte tari, precum o masina care a dat cu fundul in minge, in mijlocul unei sarituri, ca un fel de foarfeca si a iesit gol, dar evident ca un adversar a facut asta.
Putem schimba macar culoarea si decal-urile masinii, acesta fiind singurul element de personalizare, care sa va faca un pierzan unic printre ceilalti pierzani care joaca lesul asta de joc. Camera si controlul sunt scheletul unui joc si cand le compromiti, s-a dus distractia si e inlocuita cu nervi. Ma enerveaza si mai rau ca e mult potential aici, grafica nu arata chiar rau, conceptul e bun, masinile se misca bine si in afara de momentele cand se pocnesc vehiculele, fizica nu e chiar de cacao toata.
Si ca un hint strategic: daca actiati NOS si preluati controlul asupra mingii aveti totusi sansa la un gol. O solutie salvatoare pe care o ofera aici gratis producatorilor jocului ar fi un fel de magnetism sau putere de atractie intre masina si minge, facand-o sa graviteze cumva in jurul masinii, inainte de a o expedia intre ate.
Cei care spera la o clona de Rocket League pot uita de acest lucru, iar Turbo League e doar o sursa de hipertensiune, dar cu telefonul de pamant si nervi. Merita de la noi doar o nota de [usr 3] si poate intr-o buna zi la actualizarea cu numarul 10 o sa ne razgandim si ii dam cinciul salvator.
