UFC 4 Review: simulator MMA mai cărnos, creator de legende

Ce e aia UFC? Doar 3 runde? Oricine poate, ce mare brânză!? 15 minute şi gata. Zise orice om care a văzut două filme cu MMA… Apoi e tabăra obsedaţilor de box care zic că UFC nu merită să fie în acelaşi regn sportiv. Toate ca toate, dar în 2020 avem un singur joc mare de sporturi de contact şi acela e UFC 4. A sosit în ultima lună, l-am jucat pe PS4 şi aflaţi impresiile mele mai jos.

Cariera

Într-o lume post McGregor şi post meciuri UFC cu public putem doar să visăm la un meci Khabib-Tony Ferguson… saul să îl simulăm în joc. Am petrecut 90% din timp în modul Carieră, luând de la zero o plămadă umană şi transformând-o în Thrystan Cruz, zis şi The Cannon. I-am pus şi tatuaje cu cruci, să fie mândru până şi nea Gigi Becali de noi, dar stai, că erau cruci întoarse.

Sunt multe deblocabile cool cu care să îţi înfrumuseţezi bestia şi îţi poţi personaliza luptătorul sau luptătoarea la infinit. Umbli şi la fizic, tatuaje, culoarea ochilor, bărbii, pielii şi altele. Avem si puncte obtinute in antrenamente pe care le cheltuim pentru a upgrade zeci de skill-uri si atribute. Ce e interesant la modul Carieră e că meciul e ultimul care contează. UFC e 90% pregătire, ca în realitate.

De aceea unii rămân anonimi deşi sunt talentaţi, iar alţii sunt mega vedete precum Conor McGregor. Ei bine în UFC 4 ai 100 de puncte de cheltuit pe săptămână, în săptămânile din fight camp. Le poţi cheltui pe postari pe Twitter, sesiuni de sparring transmise live, strângerea relaţiilor cu alţi luptători pentru a le învăţa tehnicile sau antrenament (muay tay, box, wrestling, jiu jitsu).

Poţi şi vedea caseta rivalului pentru a afla ce puncte slabe are adversarul. Apoi vine ziua meciului, Bruce Buffer zguduie arena cu vocea sa şi dăm drumul la bătaie. Am ales să fiu kickboxer, axat pe picioare, dar şi wrestler cu control bun la sol. Nu vă imaginaţi că am devenit vreun Khabib, dar zic că le pot face probleme unui McGregor sau Tony Ferguson, care nu sunt chiar buni cand incepem cu arm bar si choke.

Gameplay

E foarte important să fii cu ochii pe stamina mereu şi să nu te năpusteşti spre inamic, oricât de mult ai vrea asta. Pararea e sfântă şi un pumn în bărbie sau picior în ficat poate încheia lupta. Loviturile se conectează foarte realist, uneori realitatea se diluează şi estompează când iei o lovitură la abdomen şi totul e blurat când suferi un choke.

La sol totul devine un mini game în stil Nintendo cu mici zone colorate ce trebuie suprapuse. E şi oarecum relativ submission-ul bazat pe mişcare de thumbstickuri, dar sistemul e mult mai precis decât cel din UFC 3, chiar dacă nu în întregime coerent.

Alte moduri de joc

Dacă nu va satisface Cariera, aveţi şi lupte online, vă puteţi crea propriul turneu sau să încercaţi alte moduri din joc. Avem Kumite, care e un fel de Mortal Kombat, cu bare de viaţă şi un mediu cu cobre şi temple misterioase. Este şi un mod de luptă strict axat pe pumni şi picioare, fără joc la sol.

Acolo lupta se dă în spatele casei intr-o cuşca şi e plin de câte un Nea Ion care dă sfaturi, dar că e Nea John din Louisiana ronţăind frigănele de aligator.

EA Sports a regândit două lucruri aici faţă de UFC 3: sistemul de clinci şi cel de submission. Despre al doilea am vorbit şi vine la pachet şi cu assist, iar primul e intuitiv, chiar dacă nu simt că pumnii conecteaza aşa bine faţă de genunchi în clinci.

Grafica

Ca grafică jocul arată spectaculos, se văd stropi de sânge pe podeaua din octagon şi feţele sunt deformate la closeup-uri între runde. Aş fi vrut să simt publicul ceva mai mult poate. Fizica corpurilor şi efectele loviturilor se simt şi văd imediat şi asta îmi place. Pumnii parcă nu îi simt destul de puternici pe cât aş vrea, faţă de picioare, deşi poate ca nu prea am dezvoltat eu partea aceea a lui Thrystan The Cannon Cruz.

Faptul că vezi sudoare zburând la fiecare pumn sau picior şi felul în care te prăvăleşti când “ai făcut scurt” de la un uppercut îţi arată că am ajuns cu realismul la nivelul unei transmisii de sport de contact real.

Sunet

Ca acustică îl avem pe Daniel Cormier în loc de Joe Rogan la comentariu şi face o treabă OK, doar că nu e aşa bombastic şi spectaculos în exprimare. Ca bonusuri poţi juca cu Bruce Lee sau greii de la box Anthony Joshua şi Tyson Fury, conţinuturi descarcabile. Am încercat şi liga feminină la bantamweight şi strawweight refăcând meciuri legendare cu Paige Van Zandt, Thug Rose şi Joanna Numecuconsoane.

Concluzie

Ce mi-a plăcut? Personalizarea e uriaşă, fizica luptelor este excelentă, EA Sports a umblat eficient la mecanicile de clinci şi grappling, iar eschivele sunt perfect implementate. Şi aspectul de pregătire dintre lupte e bine gândit şi avem şi un mod Kumite pentru fanii de fightere.

Ce nu mi-a plăcut? Faptul că deplasarea în meniuri e greoaie, meniurile se pot încărca greu şi avem şi cutscene-uri repetitive, fără varietate. În rest mă declar satisfăcut şi UFC 4 e cam singura metodă să savurezi niste meciuri în octagon ca pe vremea lui Diaz – McGregor, în această perioadă când marile lupte se tot amâna, McGregor e pensionat, Khabib are probleme personale, iar UFC se ţine fără public. Un simulator de lupte MMA cărnos şi complex, dincolo de pumni şi picioare, UFC 4 este un constructor de personaje şi legende din octagon.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.